Sfântul Sinod s-a reunit ieri, 16 februarie, în şedinţă de lucru, pentru prima dată în anul 2012. Lucrările Sfântului Sinod se desfăşoară sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, în Sala Sinodală.
Patriarhul României şi-a început cuvântul din deschiderea lucrărilor aducând mulţumiri lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra lucrării tuturor ierarhilor din eparhii, în ţară şi străinătate, şi a felicitat pecei care au sporit în fapte bune de pastoraţie, de misiune şi de zidire sufletească şi materială.
Totodată, Preafericirea Sa şi-a exprimat bucuria faţă de lucrările misionare ce se desfăşoară în Eparhiile Patriarhiei Române arătând că păstorii de suflete, ierarhi, preoţi, monahi, ieromonahi, arhimandriţi, protosingheli, aduc speranţă acolo unde este deznădejde şi aduc bucurie acolo unde este întristare.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat lucrarea Bisericii de întrajutorare care se desfăşoară în aceste zile în zonele sinistrate de căderile masive de zăpadă, arătând că această lucrare trebuie continuată.
”Tot ceea ce vine în viața noastră și în comunitate cere de la noi mai multă responsabilitate și în același timp mai multă într-ajutorare frățească. Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca întotdeauna să lucrăm pentru pacea, unitatea și misiunea Bisericii, întrucât noi suntem doar slujitori, nu suntem stăpâni în Biserică, suntem chemați să slujim și suntem chemați să aducem harul iubirii Preasfintei Treimi la toate nivelurile, eparhial, protopopie, parohie, mănăstire, schit, ca lumea să simtă că Dumnezeul nostru este iubire și această iubire se manifestă prin cei care au Duhul lui Hristos și devin mâinile iubirii lui Hristos pentru semenii lor”, a spus Preafericirea Sa.
Lucrările Sfântului Sinod au continuat pe comisii, după care ierarhii au revenit în plen. Şedinţa Sfântului Sinod continuă şi astăzi, 17 februarie. Una dintre temele aflate pe ordinea de zi este contribuţia Bisericii la ameliorarea stării de criză, prin intensificarea activităţilor sociale, ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, în special a familiilor cu mulţi copii şi cu venituri insuficiente. De asemenea, organizarea unor programe de ajutorare a persoanelor bolnave, în contextul Anului omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor.
1. Sfântul Sinod a apreciat rezultatele colectei organizată în bisericile parohiale şi mănăstireşti din Patriarhia Română ca urmare a Pastoralei Sfântului Sinod cu tema FAMILIA CREŞTINĂ AZI din prima duminică a postului Naşterii Domnului (20 noiembrie 2011). Astfel, au fost colectate peste 400 000 kg de produse agricole, aproape 300.000 kg de produse alimentare, 34 000 kg de rechizite şi peste 92 000 kg îmbrăcăminte şi donaţi peste 2.300.000 lei, 78.000 euro şi 200 000 forinţi. În urma acestei colecte au fost ajutate peste 65.000 familii sărace, peste 118.000 copii şi aproape 84.000 de persoane singure.
2. Sfântul Sinod a evaluat rezultatele programului social MASA BUCURIEI derulat de Patriarhia Română şi societatea Selgros Cash&Carry S.R.L. în 13 eparhii din ţară. În anul 2011, aproape 18.000 de persoane asistate (dublu faţă de anul 2010) din 210 instituţii social-filantropice ale Patriarhiei Române au beneficiat de bunuri alimentare şi produsele igienico-sanitare în valoare de peste 2.800.000 de lei oferite de Selgros Cash&Carry S.R.L.
3. Sfântul Sinod a analizat lucrarea social-filantropică a Bisericii desfășurată în anul 2011 şi, în contextul crizei economice actuale, recomandă clerului şi credincioşilor să intensifice lucrarea pastoral-socială pentru ajutorarea categoriilor sociale celor mai defavorizate (familii de vârstnici cu pensii mici, familii sărace cu mulţi copii, dar cu venituri mici şi persoane singure şi sărace). O atenţie sporită trebuie acordată îngrijirii bolnavilor care pot fi ajutaţi prin rugăciune, vizite pastorale şi ajutor material pentru cumpărarea de medicamente sau intervenţii chirurgicale de urgenţă.
În acelaşi timp, Sfântul Sinod consideră necesară identificarea urgentă de soluţii practice pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă majoritatea românilor, printr-o cooperare viabilă şi eficientă între unităţile bisericeşti ale Patriarhiei Române şi autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile nonguvernamentale, precum şi alte instituţii abilitate, inclusiv în domeniul sprijinirii financiare a instituţiilor, proiectelor şi programelor social-filantropică şi de asistenţă socială ale unităţilor bisericeşti.
4. Sfântul Sinod a luat act de dorinţa liber exprimată a clerului şi credincioşilor din Adunările eparhiale ale Arhiepiscopiei Alba-Iuliei, Episcopiei Oradiei şi Episcopiei Devei şi Hunedoarei privind revenirea în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului. Ca atare, a fost aprobată modificarea jurisdicţiei teritoriale a celor două Mitropolii din Transilvania şi a Mitropoliei Banatului, după cum urmează:
o Mitropolia Ardealului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Alba-Iuliei, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Episcopiei Covasnei şi Harghitei şi Episcopia Devei şi Hunedoarei;
o Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului şi Episcopia Sălajului;
o Mitropolia Banatului având ca eparhii sufragane: Arhiepiscopia Timişoarei, Arhiepiscopia Aradului şi Episcopia Caransebeşului.
Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate. Sfântul Sinod se compune din: Patriarh şi toţi mitropoliţii, arhiepiscopii, episcopii eparhioţi, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari şi arhiereii-vicari în funcţiune. Sfântul Sinod se întruneşte anual în cel puţin două şedinţe de lucru în perioadele de primăvară şi toamnă, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, dar se poate întruni şi în şedinţe solemne.
Membrii Sfântului Sinod examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic şi pastoral-misionar, pe care o soluţionează în conformitate cu învăţătura Bisericii Ortodoxe şi hotărăşte, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericeşti de orice natură. El exprimă, totodată, poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor, la învăţământul teologic şi religios, la asistenţa socială şi religioasă, la patrimoniul cultural-naţional, în special cel bisericesc, precum şi în alte domenii de interes bisericesc şi social.
